понедельник, 13 мая 2013 г.

Între sentimente şi cuvinte....

.....Adio,dar rămîi cu bine. Fericit să fii,să uiţi tot ce-am avut. Să mergi înainte cu capul sus. Totul e trecător...pîna şi eu...iar viaţa e uneori nedreaptă...mult prea nedreaptă.
   Viaţa....de cîte ori am luat viaţa de la capăt....nici eu nu mai ştiu. Mereu am crezut că într-o zi voi zîmbi...aveam nevoie de un suflet şi l-am găsit...iar el pentru o clipă m-a făcut să zîmbesc, să cred în mine, să iubesc sufletul... nu omul.. şi să cred în acel soare care...cîndva răsare în viaţa fiecărui om, să cred în acea poveste plină de magie şi parcă, uneori desprinsă din basme ...
Iar azi...azi mi-e atît de dor de acei ochi în care am crezut de la bun început…Aş vrea să pot spune …NU PLECA…dar ştiu bine ca ar fi în zadar, ştiu că nu pot schimba asta... iar...timpul...timpul nu vrea ca să stea...de ce vreau totul înapoi, de ce îl vreau iar lîngă mine?...

…E simplu...pentru că e tot ce am căutat, sufletul pe care l-am aşteptat ani la rînd...Mereu am spus că oamenii care sunt la fel, care cred în acelaşi lucru, care au aceleaşi idealuri şi aceleaşi valori...nu rămîn niciodata împreuna..De ce? doar Dumnezeu ştie...Ştiu doar că nu căutam iubirea într-un om perfect, căutam perfecţiunea într-un om simplu şi că nu- ţi trebuie ani să iubeşti…Îţi ajunge o clipă, un minut, o ora...o zi...iar uneori iubirea doare...

Iar desparţirea? Ce simţi cînd spui adio, cînd pleaca şi ştii că, probabil nu o să-l mai vezi niciodată...atunci, parcă se rupe ceva în interiorul tău...dar nu mai vreau să pun 1000 de întrebări fără răspuns...pentru că cei care iubesc, nu pun întrebări,nu caută răspunsuri...iubesc, acceptă şi respectă decizia celuilalt indiferent cît de dură şi grea este ea...atît...nimic mai mult...ar mai fi multe de spus dar prefer sa ma opresc aici...

Multumesc unei fiinţe dragi pentru tot...pentru acea «poveste» plină de magie şi pentru că în aproape un an de relaţie ,fără să-şi dea seama m-a învăţat să fac diferenţa între iubire şi obişnuinţă şi că oriunde în lumea asta va fi…măcar şi la 2200 km...eu îl iubesc şi rămîne a fi cea mai speciala persoana din viaţa mea…

Комментариев нет:

Отправить комментарий